Lideri digitali de opinie

Formarea opiniei depinde de mai mulţi factori: valorile personale, contextul propriu de viaţă, cunoştinţele şi experienţele fiecăruia din noi precum şi propriul context social. Oamenii au de exemplu o tendinţă mult mai mare de a se confrunta cu o temă dacă aceasta este discutată la momentul de faţă intens în cercul familial sau de prieteni. Dar şi modul în care o temă este prezentată în mass media poate conduce de multe ori la formarea rapidă şi inconştientă a unei păreri în această privinţă.

Ştirile false de exemplu, adică împrăştierea de informaţii intenţionat greşite, prezintă adesea subiectele într-o manieră emoţională care ispiteşte uşor şi nu doar copiii sau adolescenţii să le distribuie ei înşişi mai departe prin intermediul WhatsApp sau Facebook. Conform unui studiu al institutului de cercetare Ipsos Public Affairs, ştirile false ating o arie de răspândire foarte largă şi rămân bine întipărite în memorie.

În cazul copiilor şi adolescenţilor, ei sunt confruntaţi mai puţin cu ştiri false şi mai mult cu informaţii care le pot influenţa în mod subtil părerile. În special pe YouTube, multe formate cum ar fi canalele de frumuseţe şi de stil de viaţă au ca scop divertismentul. De multe ori este vorba de lumi înscenate care formează părerile şi idelile copiilor exact în momentul când ei încă nu au acumulat suficiente experienţe proprii sau le lipseşte termenul de comparaţie cu alte surse de informare.

Unii YouTuberi nu specifică în mod evident faptul că fac publicitate la unele produse. „În special copiilor şi adolescenţilor le vine greu să deosebească o recomandare personală de o influenţare prin reclamă.”, relatează pedagogul Markus Gerstmann în cadrul interviului acordat iniţativei Teachtoday.

Şi în cadrul jocului pe roluri şi personaje, care merge mână în mână cu procesul formării identităţii, tinerii se orientează dupa medii sociale precum YouTube. Acestea pot reda şi autoînscenări ale unor femei sau bărbaţi portretizaţi după anumite clişee, dar şi modele alternative de rol sau gen, încurajând tinerii să se dezvolte individual.

În căutarea propriei identităţi, rolurile şi conţinuturile transmise prin reţelele de socializare sunt o componentă esenţială pentru adolescenţi. Aşa-numiţii intermediari (reţelele de socializare, serviciile de instant messaging, motoarele de căutare sau portalurile video) pot contribui atât pozitiv cât şi negativ la dezvoltarea sistemului de valori, rolurilor de gen sau modelelor de viaţă ale tinerilor (Hans-Bredow-Institut 2016).

Din acest motiv, principiul de bază al lui LeFloid este un îndrumar bun în a sprijini tinerii în dezvoltarea competenţelor lor în utilizarea mediilor virtuale, pentru ca aceştia la rândul lor să poată evalua şi folosi conform propriilor scopuri şi necesităţi informaţiile, imaginile promovate de modelele urmate sau percepţiile despre lume recepţionate prin intermediul mediilor.

Citeşte mai multe în rubrica „Formarea unei păreri”

În reţelele de socializare se propagă pe lângă multe lucruri utile şi multe informaţii false. Fapte, fapte, fake, fapte

Teachtoday a stat de vorbă cu activistul şi blogger-ul Markus Beckedahl cu privire la impactul mediilor de socializare asupra formării de opinii. Interviu cu Markus Beckedahl

Minoritatea gălăgioasă

Bot sau nu?