Fapte, fapte, fake, fapte

Ştirile false – fake news - sunt informaţii intenţionat false care sunt distribuite cu un scop anume. De multe ori în acelaşi context cu ştirile false apare şi termenul de „bulă-filtru”. Algoritmele motoarelor de căutare şi ale reţelelor de socializare ne prezintă frecvent informaţii asemănătoare celor pe care le-am văzut anterior. Astfel, utilizatorii primesc în mod preponderant conţinuturi care corespund părerilor sau obiceiurilor lor. Efectul real al bulelor-filtru este însă contestat. Există rapoarte şi studii contradictorii despre avantajele, respectiv dezavantajele prezentate de algoritmele de filtrare pentru utilizatori.

Gradul posibil de împânzire al unei ştiri false a fost dovedit de un selfie reprezentând un refugiat împreună cu cancelarul german Angela Merkel. Imaginea a făcut înconjurul lumii, însă în timp ce postarea iniţială apărută pe facebook a primit în jur de 13.000 de reacţii, ştirea falsificată care îl prezenta pe refugiat ca fiind un terorist şi înscena fotografia într-un context fals a primit un număr aproape dublu de reacţii.

Utilizatorii mediilor de socializare contribuie la împrăştierea unor asemenea ştiri false prin distribuirea lor fără o verificare prealabilă. Viteza cu care se propagă informaţiile şi rămân prezente este subestimată în reţelele de socializare, şi nu doar de tineri.

Astfel spre exemplu un proiect realizat de şcoala generală Nils Holgersson arată măsura în care doar o singură postare pe Facebook se poate propaga în mediul virtual. Clasa a patra a şcolii a avut curiozitatea să afle cât de repede se poate împrăştia o imagine în reţelele de socializare şi s-a încumetat să facă un experiment: Au îndemnat printr-o postare pe Facebook utilizatorii să distribuie imaginea realizată de ei. Într-un timp foarte scurt, imaginea a fost distribuită de peste 123.000 de ori.

Respectarea principiilor jurnalistice ale ofertelor de informaţie nu se supraveghează temeinic la momentul de faţă în mediile virtuale. Există însă mai multe eforturi din partea guvernului german menite combaterii şi reglementării ştirilor false sau comentariilor care instigă la ură. În orice caz se poate face deja apel la măsurile penale posibile, atunci când de exemplu un mesaj distribuit în reţelele de socializare întruneşte criteriile de încadrare la o faptă penală precum calomnia sau defăimarea.

Dar ce implicaţii au toate acestea asupra newsfeed-ului meu personal? În vremurile digitale, ca şi în vremurile analoge de altfel, se aplică principiul: Cine doreşte să fie bine informat, trebuie să consulte pe cât posibil mai multe surse independente una de alta şi să nu lase doar reţelele de socializare să îi „furnizeze“ informaţiile dorite. De mare ajutor sunt şi opţiunile de raportare ale diferitelor reţele de socializare, prin care acestea pot fi atenţionate cu privire la ştirile false. În plus, rămâne valabil apelul care se face permanent la utilizatori să nu răspândească mai departe ştirile false.

Nu este întotdeauna simplu să deosebeşti adevărul de ficţiune. Ar trebui să ne fixăm ca scop clasificarea corectă a multitudinii de informaţii, diverselor surse şi scopurilor diferite ale utilizatorilor reţelelor sociale. Următoarele şapte sfaturi pot fi de ajutor în detectarea ştirilor false.

Citeşte mai multe în rubrica „Formarea unei păreri”

Mediile de socializare pot influenţa ideile sau părerile personale ale copiilor şi adolescenţilor. Formarea unei opinii

Teachtoday a stat de vorbă cu activistul şi blogger-ul Markus Beckedahl cu privire la impactul mediilor de socializare asupra formării de opinii. Interviu cu Markus Beckedahl

Minoritatea gălăgioasă

Bot sau nu?